Piata de publicitate romaneasca | Analiza Ministerului Culturii si Cultelor

1.10.2008 Written by Claudiu Gamulescu Uncategorized

"Piata publicitara va fi marcata de o crestere estimata la 22%, o crestere remarcabila as spune, care depaseste cresterea economica estimata la 9%. Este vorba de un sector mult subdezvoltat ani de zile, care acum are posibilitatea sa se dezvolte si sa ajunga din urma nivelul pe care l-ar fi putut ajunge in alte conditii", a spus Delia Mucica, consilier in cadrul Ministerului Culturii si Cultelor (MCC), care a facut, in cadrul "Intalnirilor franco-romane ale filmului si audiovizualului", o prezentare a audiovizualului romanesc. 
 
Ea a precizat ca cea mai mare suma va reveni publicitatii TV, care va ajunge in acest an la 383 de milioane de euro (65% din totalul pietei de publicitate), in timp ce sectorul online va atrage 15 milioane de euro (2%). 
 
Potrivit lui Mucica, bugetele de publicitate mici de pe internet sunt explicate de faptul ca "piata de internet este foarte putin dezvoltata". 
 
In ceea ce priveste grupurile media care au atras, in 2007, cele mai mari bugete din publicitate, Delia Mucica a spus ca CME-MediaPro se claseaza pe primul loc, cu circa 50%, urmat de grupul Intact – 23% din incasarile din publicitate, SBS Broadcasting – 9% si TVR – 8%. 
 
Delia Mucica a mai precizat ca in Romania, in prezent, sunt acordate un numar de 654 de licente de radio, 257 de licente de televiziune comerciale terestre si 5.163 de avize de retransmisie prin cablu, care acopera 9.755 de localitati si circa 4 milioane de abonati. 
 
"La noi, cablul este un suport important", a remarcat Mucica, precizand ca motivul dezvoltarii televiziunii prin cablu in Romania este o consecinta a calitatii "nu neaparat fericita" a retransmiei terestre. De asemenea, ea a precizat ca marile grupuri de media din Romania – MediaPro, Intact, Realitatea Media, SBS Broadcasting – si Societatea Romana de Televiziune detin cele mai multe licente audiovizuale terestre si prin satelit.   
 
Delia Mucica a remarcat si faptul ca pe piata romaneasca functioneaza sase platforme de IPTV, care au peste un milion de abonati. 
 
Pe de alta parte, numarul de gospodarii din Romania cu receptoare (televizoare) este in crestere, ajungand la circa 6 milioane in luna mai 2008. 
 
In ceea ce priveste continutul programelor, consilierul MCC a remarcat faptul ca televiziunile din Romania incep sa difuzeze continut european. 
 
"La nivelul legislatiei romanesti, trebuie ca 50,1% din programe sa fie dedicate productiilor europene, fata de 60% in Franta. O prima evaluare va fi facuta anul viitor (…) Programele s-au schimbat si, ca telespectatori, constatam ca exista din ce in ce mai multe productiile europene", a spus Delia Mucica. 
 
Ea a remarcat, insa, problema creatiilor independente, radiodifuzorii trebuind sa dedice, potrivit legislatiei romanesti, fie 10% din timpul programelor, fie 10% din bugetele lor, productiilor independente. 
 
In ceea ce priveste comportamentele de consum, Delia Mucica a explicat ca preferintele telespectatorilor romani se schimba foarte repede. 
 
"Sunt foarte putine initiative de educatie la nivelul mass-media si impactul acestora este discutabil. Eu estimez ca activitatile de educatie la nivelul consumatorilor ar trebui sa fie luate mult mai in serios de catre radiodifuzori. Este important si faptul ca derapajele deontologice ale realizatorilor si jurnalistilor sunt acceptate de catre consumator", a spus ea. 
 
Delia Mucica a trasat, pe scurt, si cateva aspecte despre sectorul cinematografic din Romania, precizand ca in privinta productiei de lungmetraje de fictiune s-a inregistrat o evolutie "spectaculoasa", de la 3 premiere in 1998, la 13 filme in premiera in 2008. 
 
In plus, ea a remarcat o crestere a finantarii productiilor, de la 15 milioane de lei, in 2003, la 60-70 milioane de lei, in 2008, in conditiile in care nivelul alocatiilor bugetare s-a diminuat. Totusi, Mucica a precizat ca numarul coproductiilor este in scadere, desi exista mai multe surse de finantare europene. 
 
O problema atinsa de consilierul MCC a fost si situatia regiei autonome de distributie a filmului RADEF, precizand ca in Romania numarul salilor de cinematograf este la jumatate fata de nivelul din 2003. 
 
In contrapartida, peisajul audiovizualului din Franta a fost prezentat, in cadrul "Intalnirilor franco-romane ale filmului si audiovizualului", de Michel Boyon, presedinte al Conseil Supérieur de l’Audiovisuel (Consiliului Superior al Audiovizualului) din Franta. El a precizat ca audiovizualul francez are doua caracteristici – predominanta difuzarii si receptiei hertziene, prin clasicele antene instalate pe acoperisuri, si cultura gratuitatii, francezii avand obiceiul sa se uite la programele fara plata. 
 
"Marea majoritate a francezilor nu aveau acces pana de curand decat la 6 canale de televiziune, maximum pe care il putea suporta sistemul analogic. In acelasi timp, in Franta se acorda un loc mult mai mic difuzarii prin cablu si satelit, avem o slaba dezvoltare a serviciilor platite si o predominanta a canalelor finantate fie din fonduri publice, fie din publicitate", a spus Michel Boyon. 
 
In ceea ce priveste sectorul digital in Franta, Boyon a precizat ca lansarea televiziunii digitale terestre franceze s-a produs in martie 2005. 
 
"Incepand de anul viitor vom dispune si de televiziunea mobila, urmarita fie pe telefonul mobil, fie pe un receptor de buzunar. Asta a permis o extindere a ofertei de canale. Telespectatorul francez are chef sa se uite la televizor la orice ora, pana si dupa ce s-a terminat de difuzat programul, oriunde si pe orice suport", a spus el. 
 
Presedintele autoritatii franceze a audiovizualului a precizat ca televiziunea franceza inseamna in prezent 29 de canale, dintre care 6 publice si 23 private. Dintre acestea, un canal este platit, trei posturi difuzeaza informatii non-stop, un canal are ca target tinerii, pe piata franceza functionand mai multe posturi de televiziune muzicale. Totodata, 13 posturi retransmit in sistem digital. 
 
"Se constata o crestere continua a audientei noilor canale ale televiziunii digitale. La sfarsitul lui 2008, 50 de televiziuni locale au fost autorizate sa emita in sistem digital in Franta", a explicat el.  
 
In acest sens, Michel Boyon a precizat ca in Franta caminele sunt dotate cu receptoare digitale. 
 
"Din martie, in Franta nu se mai pot vinde televizoare fara adaptor care sa permita receptarea acestui tip de televiziune", a spus el. "Sunt disponibile 16 canale, 3 pentru canalul public si raman 13 locuri libere. Consiliul Audiovizualului din Franta a facut deja o selectie", a mai spus Boyon. 
 
In plus, seful autoritatii franceze a mai remarcat o subfinatare a audiovizualului in Franta. 
 
"Constatam o stagnare a pietei de publicitate", a remarcat el. "Intalnirile franco-romane ale Filmului si audiovizualului", care au loc vineri si sambata in Capitala, reprezinta un eveniment dedicat profesionistilor din cinematografie si audiovizual, organizat de Ambasada Frantei in Romania, Ministerul Culturii si Cultelor si Asociatia pentre Promovarea Filmului Romanesc. 
 
Manifestarea a fost deschisa, vineri, de Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii si Cultelor, si de Henri Paul, ambasador al Frantei in Romania. La eveniment participa si Michel Reilhac, director general al ARTE France Cinéma, Mathieu Bejot, delegat general al TV France International, Thomas Derobe, secretar general al TV5 Monde, Rasvan Popescu, presedintele Consiliului National al Audiovizualului, Ioan Onisei, membru al CNA, Alexandru Sassu, presedintele-director general al TVR, si Eugen Serbanescu, directorul general al Centrului National al Cinematografiei, dar si regizorii Radu Mihaileanu si Cristi Puiu.